Outside the Blur

Nu poti cunoaste adevarul prin prisma altcuiva. Trebuie sa il descoperi tu singur. Nu ma refer la adevarurile stiintifice privind lumea obiectiva, lumea fizica care ne inconjoara.

Noi, ca si oameni, fiecare traim si avem senzatia ca noi cunoastem adevarul, fiecare. Si suntem destul de siguri de asta. Pana cand vine cineva si iti spune un lucru care te da complet peste cap.

Aici ai 2 posibilitati :

-fie respingi din start total ceea ce a zis respectivul, desconsiderand total opinia lui…adica…ATITUDINEA CONSERVATOARE…aceasta se intampla mai mult cand ai un sistem de credinte extrem de puternic si bine format.

-fie accepti ceea ce auzi (daca si numai daca acel lucru poate fi probat de catre tine prin filtrul ratiunii) si schimbi o parte din valorile si notiunile proprii…ATITUDINEA DESCHISA…OPEN MINDED…aceasta se intampla cand nu exista un sistem de credinte si preconceptii.

Amandoua au avantaje si dezavantaje dar totusi cel mai bine pregatit este cel cu atitudinea deschisa.

Prima…conservatoare te va face inflexibil, rigid si cu incapacitate de evolutie. Evolutia pentru tine s-a incheiat demult, iar acum mergi pe linie continua cu sistemul de credinte pe care il ai. Intr-o lume dinamica este un dezavantaj clar dar iti da tie un comfort interior, o incredere si o stabilitate. Probabil in trecut a trebuit sa evoluezi pana la un moment dat, dar acum nu mai ai nevoie…ai impresia ca ai ajuns la ceea ce doreai…ai descoperit adevarul sau nu te mai intereseaza ce se afla mai departe.

A doua…atitudinea deschisa…este mult mai bine pregatita pentru schimbari. Aici pericolul principal il reprezinta faptul ca nu tot ceea ce este nou este si bun. Atitudinea de open-minded ar putea sa il pericliteze destul de mult daca nu filtreaza cu ajutorul ratiunii lucrurile noi. Este in schimb dinamic si are o evolutie buna pentru ca se adapteaza dupa ritmul schimbarilor. Daca are capacitatea buna de a filtra lucrurile noi atunci tipul atitudinii deschise este net superior atitudinii conservatoare.

Punct de plecare : Vreau sa fac o separare CLARA intre lumea obiectiva stiintifica(exterioara noua) si lumea subiectiva personala (lumea interioara). Asa ca le voi defini pe fiecare in parte. Este foarte important de inteles exact ce inseamna fiecare din ele pentru ca majoritatea dintre problemele omenirii pornesc de aici. Intelegerea adevarului per ansamblu nu poate fi facuta decat separandu-le mai intai, apoi identificandu-le pe fiecare in parte.

1. Lumea obiectiva reprezinta tot ceea ce ne inconjoara si este exterior noua. Incepe de la imensitatea Universului si pana la cea mai mica caramida a materiei cunoscute pana acum : un quark.

Adevarul obiectiv (sau stiintific) cumuleaza toate legile stiintei pe care le cunoastem si care exista independent de noi. Adica adevarul obiectiv inglobeaza legile fizicii, chimiei, matematicii care guverneaza Universul fizic si material : Stiintele exacte.

In stiintele exacte, ca de pilda in matematica trebuie sa cadem indiferent de specie, grad de inteligenta ca : daca luam un sistem tertiar format din cifrele 0, 1 si 2 vom avea intotdeauna rezultatul adunarii dintre 1 si 1 ca fiind2. Acestea reprezinta niste seturi de legi extrem de precise cu o valoare de adevar NETA si CERTA pentru toata lumea, indiferent de origine sau specie. Deci niciodata, in conditiile date …nimeni…nu va putea sa spuna ca 1 + 1 = 10 pentru ca am stabilit ca sistemul nostru este tertiar si nu binar si succesiunea fireasca a numerelor este 0,1,2 …deci daca mai adaugam lui 1 inca un 1 vom avea un nou simbol definit …adica 2.

Mergand mai departe, folosind aceste principii bine definite si cat mai clare astfel incat sa nu existe dubiu, putem sa mergem mai departe si mai departe si sa construim legi din ce in ce mai complexe care vor putea sa rezolve problemele matematice, fizice cu care ne confruntam. Putem sa rezolvam probleme de gravitatie extrem de precis, putem sa rezolvam probleme de functii complexe si analiza matematica, probleme de fizica nucleara, mecanica clasica si asa mai departe.

Sintetizand, putem ajunge la concluzia ca lumea obiectiva, daca este descrisa folosind niste conditii clare si precise (inclusiv simboluri) se va ajunge la aceleasi rezultate precise aplicand principiile si legile corespunzatoare acelor fenomene fizice, matematice, chimice. Se ajunge la acelasi rezultat indiferent daca deductia si calculul este facut de specia umana sau o posibila alta specie extraterestra.

Astfel putem concluziona ca adevarul are valoare unica, identica. Aceasta este caracteristica lumii obiective, lumii care exista independent de noi si se aplica energiei, materiei, vietii.

2. Lumea subiectiva reprezinta tot ceea ce se afla in interiorul nostru, in sistemul de credinte, in sistemul de valori, in preceptia lucrurilor, in modul de abordare, in ratiune si gandire. Aici diferentele sunt enorme intre oameni. Nu exista oameni care sa aiba aceeasi perceptie asupra lucrurilor. Desi majoritatea dintre noi putem sa zicem despre un lucru ca fiind adevarat sau fals prin prisma ratiunii…tot va exista cineva care va zice ca nu avem dreptate. Aceasta din cauza ca sistemul lui interior de credinte si valori este diferit fata de al nostru.

Lumea subiectiva include domenii inexacte ca si : literatura, filozofia, stiintele politice, dreptul, sociologia, religia, cultura si asa mai departe. Aici fiecare poate sa aiba dreptate in felul lui si nu exista niciodata doua opinii identice…decat asemanatoare. Totul este relativ la persoana. In justitie de exmplu s-au introdus seturi de legi care sa fixeze cat mai bine conditiile unui anumit fenomen. Dar oricat de bine ar fi ele fixate niciodata nu o sa poti condamnda identic 2 oameni pentru o anumita fapta. Intotdeauna apar circumstante, lucruri neprevazute, elemente in plus sau in minus, nu poti stabili cu exactitate niciodata daca respectivul are exact acelasi grad de vinovatie ca si un altul. Nici legile nu pot fi ele insele precise intru-cat conditiile sunt atat de diversificate incat ai avea nevoie pentru fiecare eveniment o lege noua…ceea ce este imposibil si nepractic. Orice eveniment este diferit de un altul precedent daca privesti in amanunt. Bineinteles poti sa tragi niste linii generale si sa incadrezi o anumita categorie de fapte si atunci introduci intervale unde poti include.

Lumea subiectiva si adevarul subiectiv reprezinta de asemenea lumea interioara, constiinta, spiritul. Fiecare este diferit. fiecare va percepe lucrurile diferit iar adevarul va fi diferit. cu toate ca pot exista adevaruri similare,…dar niciodata identice.

Deci, lumea subiectiva se aplica mai mult filozofiei asupra vietii, priveste fiecare individ in parte, pentru indivizi separati intotdeauna aceleasi legi se vor aplica diferit datorita conjuncturii, circumstantei. De aceea oamenii spun ca : “Exista o mare nedreptate in lume.” vine tocmai de la faptul ca circumstantele sunt diferite pentru fiecare. Nu sunt identice si atunci nici valoarea de adevar nu va fi identica. E relativ.

In fond si la urma urmei conteaza ceea ce e important pentru tine. Orice fenomen exterior va capata o amprenta unica atunci cand va interactiona cu noi. Fiecare il vom vedea diferit, cu nuanta diferita. Dar putem ajunge la consensuri…la intelegere.

Dar adevarul propriu nu poate fi decat trait si experimentat. Trebuie sa iti gasesti propriul adevar corespunzator cu structura ta interioara. Pentru a ajunge la aceasta trebuie sa ai in vedere lumea obiectiva, trebuie sa fii in acord cu ea, si trebuie sa ai in vedere si alte vederi subiective pentru a avea termeni de comparatie. Va rezulta in cele din urma un adevar propriu, prin experienta si lupta. Dar oricum…niciodata el nu va fi definitiv.

Imi amintesc cand eram copil. Era diferit. Oamenii erau diferiti si relatiile dintre ei erau diferite. Aceasta a fost pana in 1989 cand parca totul a luat-o razna. De atunci…nimic nu mai e la fel. In ce sens ?

Poi…din 1989 a aparut nebunia. Nu ma refer la democratie si nu condamn sub nici o forma democratia, doar ca socul iesirii dintr-o forma de organizare (comunismul) si intrarea in alta a fost foarte mare, chiar insuportabil pentru unii. Daca in comunism aveai tot timpul o paine pe masa, un servici bun, un apartament in democratie nu mai e asa. Te-ai trezit peste noapte disponibilizat, fara servici si fara banii cu care sa iti asiguri existenta. S-a restructurat fabrica, s-a inchis mina, s-a incheiat productia, s-a restructurat activitatea…nu conteaza foarte multi au ramas fara servici.

Ceea ce…reprezinta un soc psihologic destul de intens pentru cienva care a fost obisnuit sa lancezeasca 20 de ani intr-un servici, stiind ca oricat de productiv e…paine tot ii vine pe masa. Asa cum ii vine, dar ii vine. E sigur de asta. Nimeni nu l-a dat afara in 20 de ani, nimeni nu i-a amenintat existenta…fie ea si atat de mizera precum era. El era multumit…pentru ca nu cunostea altceva…era izolat de restul lumii.

Si iata-ne…dupa 20 de ani de la terminarea regimului comunist. Cum stam ? Stam mai bine, stam mai prost ? Si vreau sa ma refer din punct de vedere social, nu neaparat economic sau al bunastarii.
E vorba de oamenii cu care te intalnesti zi de zi, ma intereseaza efectele si influenta comunismului asupra relatiilor interumane.
Poi cum stam ? Prost stam. As zice chiar foarte prost. Suntem in continuare dezorientati, lipsiti de incredere si lipsiti de atitudine.

Cati prieteni adevarati ai ? Numara-i si spune-mi daca trec de 5. Daca trec de 5 exista 2 posibilitati: ori esti foarte norocos si feiricit, ori nu socotesti calumea ce inseamna o prietenie adevarata. O prietenie adevarata inseamna (iti reamintesc) atunci cand acel prieten se trezeste la ora 3 noaptea si vine si te ajuta daca ai o problema mare. Sunt mai rari in Romania pentru ca in Romania totul e de fatada, de aparenta, de interes. Nimic nu e natural, totul e fortat. Prea putine sunt lucrurile naturale.

Cu alte cuvinte relatiile umane sunt denaturate. Lipseste increderea reciproca, stabilitatea, reciprocitatea.
Acestea se datoreaza unei societati aflate in permanenta schimbare, o societate, o lume care a suferit permanent miscari asa cum discutam in articolul Romania noastra. Practic nimanui nu-i pasa de nimeni, ignoranta e la ordinea zilei. Vrem sa parem ceea ce nu suntem, ascunzand astfel traumele pe care le-am avut in trecut. De fapt aceste traume se datoreaza societatii, vietii in societate. Astfel devenim altceva, devenim falsi, nenaturali.

Pe de alta parte, lupta pentru existenta este acum mai mare. Ne dorim apartamente (pentru ca nu ni le mai ofera nimeni), ne dorim masini (pentru ca le vedem la altii) si ne dorim femei/barbati (frumoase/cu bani) pentru ca ii vedem fie la televizor fie pe strada. Ne dorim lucruri, multe multe lucruri care in trecut (in comunism) nu puteam sa le avem. Nu aveam cum. Acu…practic putem avea orice. Aproape. Macar ne putem dori. Tot e ceva. Deci suntem prinsi in acest mecanism de acumulare si fuga dupa bani. Suntem ametiti de puterea banilor astfel inca incepem sa vedem numai asta. Trecem cu nepasare peste o relatie de prietenie, de fapt o distrugem frecvent din cauza banilor. Trecem si ignoram cele mai elementare reguli, maniere ca sa nu mai vorbim de etica si morala. Nimic nu mai conteaza atata vreme cat am banul in buzunar. Eu sunt cel mai tare. Tu esti nimic. O atitudine…care…nu mai lasa loc DE NIMIC.

Si atunci cum vrei sa ai prieteni, cum vrei sa ai niste relatii naturale cu alti oameni…cand…toata lumea a innebunit !!! Toata lumea fuge, alearga, se intrece. Nu le mai ajunge timpul nici pentru ei insisi, ce sa mai aiba timp pentru tine. Iti vor spune : trebuie sa fac asta, trebuie sa merg acolo, apoi sa trec pe dincolo, si…daca si numai daca…toate merg bine…eventual…pe la ora aceea ne putem vedea si sa povestim. Dar nu promit nimic. Nu-i sigur.

Alearga atat de mult, sunt dezorientati, uita de fapt si ce vor. Aproape toti. Cum sa poti avea niste relatii normale cu acesti oameni ? Cum poti sa interactionezi cu ei daca si atunci cand ii vezi totul e pe fuga, in viteza. Nu au timp de tine, nu au timp nici de ei. Ma mir ca observa cand le pica nasul, cred ca daca ar fi la ceafa sigur nu ar observa cand le pica, noroc ca e in fata sub ochii lor tot timpul.

Asa e lumea noastra. Asa o vad eu. Trist. Dar lucrurile is vor reveni in timp. Numai ca trec anii, iar o schimbare de atitudine e necesara acuma. De ce sa nu schimbam ceva daca sta in puterea noastra ?

Trebuie sa devenim mai lucizi, mai calmi, mai senini, mai increzatori. Dar trebuie sa investim timp pentru acestea.