M-am hotarat sa scriu in romana deocamdata. In primul rand e mai usor si pentru mine, iar in al doilea rand ma gandesc la mesajul meu ca fiind receptionat mai usor de catre cei mai multi. Probabil voi gasi o alternativa pentru a avea ambele variante pe site.
Am pornit acest blog din dorinta de a-mi exprima parerea mea referitoare la lumea in care traim si viata pe care o avem. Desi eu o privesc dintr-o perspectiva oarecum diferita de a majoritatii.
Zilele astea mi-au venit in minte niste idei legate de spiritualitate si materialism care ma framanta de ceva vreme. Ma gandeam: spre ce evolueaza lumea aceasta ? Incotro ne indreptam din acest punct de vedere ? Voi incerca prin aceste randuri sa intrevad un oarecare raspuns.
Tot mai multi dintre noi suntem cuprinsi de dorinta de a avea, un camin, o familie, o casa o masina, de fapt sa avem lucrurile esentiale unui trai decent. E normal, e firesc. Traim intr-o epoca de revolutie tehnologica si lucruri pe care acum 50 de ani ni se pareau un vis, acum sunt la ordinea zilei. Insa tot mai multi dintre noi suntem dusi de val fara sa ne dam seama. Tot mai multi dintre noi in goana aceasta uitam de fapt cine suntem cu adevarat. Noi ne spunem, vreau sa muncesc mai mult, ca sa am mai mult, si ca sa o duc mai bine. Si desi la un moment dat ajungem sa avem ceea ce dorim, ne dorim din ce in ce mai mult. In acel moment nu ne va mai ajunge o casa, o masina. Ne va trebui 2 case, 2 masini, iar apoi 3 case si 3 masini, iar procesul continua. Nu ne mai gandim ca exista altceva. Incepe sa nu ne mai ajunga nimic. Devenim obsesivi cu ceea ce avem, nu mai putem dormi nici noaptea de grija lucrurilor pe care le avem.
Uitam ca exista si alte lucruri, uitam sa traim si sa ne bucuram de viata pe care o avem, sa privim lucrurile simple si frumoase care exista langa noi. In goana aceasta dupa “aur”, uitam sa zambim, uitam sa ne bucuram de cei de langa noi, uitam ca cele mai frumoase lucruri sunt adesea lucrurile simple.
Majoritatea gandim acum in termeni materialisti totul. Am ajuns sa cuantificam tot in functie de bani. Celelalte lucruri sunt lasate la o parte. Oare care e diferenta intre un om materialist si unul spirirtual ? De fapt ce inseamna sa fii spiritual, intr-o lume in care religia se zbate si ea sa supravietuiasca ?
Un om materialist priveste totul din perspectiva materiala. Astfel el va vadea tot in acesti termeni. Pentru el nu numai obiectele si bunurile vor fi materiale, ci si oamenii si fiintele le va privi tot ca pe ceva material. Pentru el exista o singura perspectiva : cea materialista. Si desi daca il intrebi el iti va spune altceva, el e de fapt inconstient de ceea ce a devenit el. El nici nu realizeaza cum priveste lumea aceasta pentru ca el are o singura perspectiva: cea materialista. El nu cunoaste altceva, deci nu are cu ce sa se compare. Si i se pare firesc sa fie asa.
Un om spiritual pe de alta parte va privi tot ce il inconjoara ca si fiinte. Astfel pentru el , tot ceea ce il inconjoara va capata viata, iar obiectele de langa el le va personifica, si le va privi ca niste fiinte, necuvantatoare. El va trai fiecare clipa, si ii va da o semnificatie. El va incerca sa dea o seminficatie oricarui lucru pe care il face. Se va multumi cu lucruri simple, pentru ca el stie, si el intelege ca lucrurile materiale sunt trecatoare, astazi poti sa ai tot, maine poate sa nu mai ai nimic. Si cu ce ramai dupa o viata? Decat cu bucuria ca ai trait o viata frumoasa, si te-ai bucurat de fiecare clipa si moment pe care l-ai avut?
Si ce-i cu asta, vom spune ? Si ce daca unii sunt asa si altii asa ? Unii sunt materialisti, altii spirituali. De cand a fost lumea a fost asa . De ce s-ar schimba acuma ceva ?
Problema este ca o lume predominant materialista este sortita esecului ! Esec total. De ce ? Hai sa facem un mic rationament. In momentul cand totul se bazeaza pe relatii de tip materialist, inclusiv relatiile dintre oameni si tot ceea ce ne inconjoara se vor degrada si vor ajunge in colaps. Noi oamenii, suntem OAMENI, nu suntem masini, avem suflet si-avem inima. In momentul in care ignoram acest lucru, ne ignoram de fapt pe noi insine. Ne-am pierdut, ne-am ratacit. Relatiile interumane vor fi bazate exclusiv pe interes. Iar in acel moment celula de baza a societatii, familia, se va distruge. Din pacate, religia nu a tinut pasul cu evolutia lumii, si cu conceptele noi aparute. Religia care ar fi trebuit sa mentina legatura omului, este acum inapta sa ii dea un ajutor real omului. Iar omul a inceput sa cada in extrema materialista. Ba mai mult, multi dintre reprezentantii religiei care ar trebui sa fie exemple morale, se dovedesc de fapt a fi doar niste caractere palide, care se lupta sa isi mentina statutul. Mai poti sa ai incredere ? Este evident raspunsul.
Relatiile interumane nu pot exista exclusiv datorita interesului materialist. Iar interesul exclusiv de tip materialist produce ruperea legaturilor interumane, si aduce cu sine ruperea legaturilor sociale, si in final colapsul societatii. Omul nu poate supravietui singur, nici leii in savana nu supravietuiesc singuri ci se aduna in grupuri. Leul, cel mai puternic dintre carnivore se aduna in grupuri ca sa vaneze. De ce are el nevoie de acest lucru? Dar oare de ce este leul cel mai puternic ? Puterea lui sta tocmai in faptul ca structura grupului ii permite sa fie cel mai puternic. El, leul, individul este sortit pierzaniei. Nu il ajuta cu nimic faptul ca e puternic. (fac aici si o paralela cu moneda romaneasca 
)
Iar acum imi vine in minte un film care l-a vazut mai demult, “Equilibrium”, in care se prezenta o lume fara sentimente, care erau inhibate printr-o substanta.
Si totusi care ar fi solutia ? Solutia este simpla. Sa devenim constienti de noi insine, si sa ne gandim tot timpul ca nu conteaza sa ai cat mai multe lucruri pe lumea aceasta. Iar fericirea nu consta in A AVEA cat mai multe lucruri, ci FERICIREA consta in avea avea cat mai multe momente frumoase, in a fi capabil sa te bucuri de tot ceea ce te inconjoara.
Oricum, o lume fara spiritualitate se dovedeste imposibila de locuit si trait.
